Confuzie, presiune și o alegere fără sprijin
Când eram la liceu și trebuia să aleg mai departe, aveam un singur gând: „cum ies mai repede din asta?”

Nu pentru că nu-mi păsa. Ci pentru că nu mai aveam resurse. Eram confuză, visătoare, furioasă, și foarte singură în procesul ăsta. Nu voiam ajutor, nu-l ceream. Mă simțeam de parcă aș fi fost pe o scenă, sub reflectoare, cu toată lumea așteptând un răspuns pe care nici măcar nu știam cum să-l formulez.

Așa am ajuns să aleg. Rapid, automat, doar ca să am un răspuns.

Cum alegi când nu știi cine ești? Ce n-am știut atunci și știu acum e că nu poți lua o decizie sănătoasă când nu te cunoști. Am ales ceva ce mi s-a părut „ușor”. Nu pentru că mă pasiona, ci pentru că îmi părea o soluție sigură, nedureroasă. Mi-a fost frică să spun nu sunt pregătită. Mi-a fost frică să mă descurc singură, fără sprijinul părinților, dacă refuz să aleg ceva „la timp”. Așa că am tăcut și am făcut ce trebuie. Nu ce vreau. A fost o formă de supraviețuire, dar n-a fost o alegere. Și mult timp, nici n-am realizat asta.

Drumul către o alegere conștientă

Apoi a venit facultatea. Sau ceva care semăna cu ea. Am intrat la facultate în perioada pandemiei. Primul semestru a fost fizic, ultimul tot așa. Restul? Online, distant, rupt de orice experiență care să mă ajute să simt că fac parte din ceva. E greu să te găsești într-un proces educațional care pare făcut doar ca să bifezi, nu ca să trăiești. Am lucrat în paralel, în Olanda, aproape un an. Nu de plăcere, ci pentru că trebuia. A fost o perioadă în care am învățat mai mult despre mine decât în toți anii de școală la un loc. Nu despre materii. Despre ce înseamnă să te adaptezi, să rămâi lucid, să nu te pierzi.

➡ Poate ai trecut sau treci acum printr-o facultate în care nu simți că te regăsești. Poate te simți dezamăgit că „nu e cum părea”. Și e în regulă. Nu ești singur. Nu ai greșit definitiv. Ai doar un context care nu ți se potrivește acum — și poți alege altceva. E loc de schimbare. E loc de reconfigurare.

Totuși, reconectarea reală cu mine a venit mai târziu — când mi-am ales tema pentru licență: „Inteligența emoțională artificială. O analiză a percepției specialiștilor și consumatorilor.” A fost prima alegere făcută cu un pic de curaj. Prima dată când n-am mai ales ca să scap, ci ca să înțeleg.

Cum îți poți descoperi direcția

Poate că povestea ta va arăta diferit. Poate alegi o universitate din orașul tău. Sau una din alt colț de țară. Poate mergi la stat, poate la privat. Poate preferi ceva aplicat, sau dimpotrivă — te atrage cercetarea. Poate cauți un program în limba română. Sau poate vrei să încerci să studiezi în altă limbă, în altă cultură. Sunt facultăți în străinătate care oferă burse complete, oportunități de mobilitate (Erasmus+), sau programe mixte online-offline.

Ce vreau să spun e că nu există o singură formă „corectă” de a face facultate. Sunt universități care pun accent pe practică, altele pe teorie, unele sunt foarte competitive, altele mai relaxate. Important e să-ți alegi contextul în care simți că poți crește, nu în care simți că trebuie să demonstrezi. Nu toți înflorim în același sol. Și e ok.

Instrumente utile pentru decizii informate

📌 Poți să faci un test vocațional gratuit care chiar are sens. De exemplu, Cognitrom CCP îți oferă un profil destul de detaliat legat de cine ești, ce îți place, ce ți se potrivește. Astfel de instrumente de orientare în carieră pot fi primul pas către o alegere conștientă — fie că e vorba de liceu sau facultate.

📌 Poți vorbi cu un psiholog — gratuit, chiar dacă nimeni nu ți-a spus. Eu n-am știut. Dar există servicii cum sunt:

• Telefonul Copilului – 116111

• Proiectul YOU – 0800 070 968

📌 Poți întreba un student mai mare cum e „pe bune” la facultatea care te atrage. Nu pe broșuri, nu pe Instagram. Pe viață reală. Ai șanse să primești răspunsuri sincere dacă întrebi cu deschidere și curiozitate.

📌 Poți lua pauză un an. Nu e sfârșitul lumii. E, de multe ori, salvarea ta.

📌 Un an de pauză nu e o pierdere dacă îl folosești să te regăsești. Folosește-l pentru:

• explorare personală: voluntariat, joburi de scurtă durată, stagii, proiecte culturale

• călătorii, dacă poți — un context nou te ajută să te vezi altfel

• auto-cunoaștere: scrie, citește, experimentează, învață lucruri din afara școlii

• testare practică: implică-te într-un domeniu care te atrage și vezi dacă ți se potrivește

📎 Dacă nu ai resurse acasă, sau la școală, încearcă să cauți în afara cercului tău. De exemplu:

• YTMIND – chestionare gratuite

• Mind Education – Psihoterapie gratuită pentru tineri

• Reddit: r/romania – discuții deschise între elevi și studenți

📩 Dacă simți că nu ai pe cine să întrebi, scrie-ne nouă: @studentipentruviitoristudenti

📌 Pauza nu e un gol. E o șansă să vezi dacă direcția care te atrage chiar ți se potrivește. E un spațiu între „nu știu ce vreau” și „acum încep să simt”.

Ce mi-aș fi dorit să aud atunci

Să nu se teamă să spună: nu sunt pregătit. Să nu se grăbească doar ca să nu-i dezamăgească pe alții. Să înțeleagă că o alegere făcută din presiune va cere, mai târziu, o vindecare. Să întrebe mereu: ce simt eu în legătură cu asta? și nu doar: ce se așteaptă de la mine? Să ceară ajutor — nu e slăbiciune, e responsabilitate. Să testeze lucruri concrete: un workshop, o zi de job shadowing, o discuție sinceră cu cineva din domeniul care îl atrage. Să nu se compare cu cei care „par că știu ce vor”. Poate doar mimează siguranța.

Și, cel mai important, să aibă curajul să se aleagă pe sine. Chiar dacă asta înseamnă o cale mai lungă.

Și că viața nu începe la facultate. Începe în momentul în care începi să te înțelegi cu tine.

Mai important decât alegerea corectă: alegerea ta

Nu există o alegere „corectă” care să-ți garanteze fericirea. Dar există alegeri asumate. Există decizii care vin în urma unor întrebări sincere, nu așteptări din exterior. Și da, poți să alegi greșit. Dar e mai bine să alegi greșit TU, decât să trăiești alegerea altcuiva.

Curajul nu e să știi ce vrei. Curajul e să recunoști când nu știi și să rămâi acolo — prezent, curios, viu.

Dacă ai citit până aici, înseamnă că poate te-a atins ceva din ce am trăit. Dacă ți se pare că textul ăsta ar ajuta pe cineva din jurul tău — un coleg, o soră, un prieten care se simte blocat — dă-l mai departe. Uneori, un simplu „uite, citește asta” face diferența.

Și dacă simți că ai o poveste asemănătoare și nu știi unde să o spui, scrie-ne. La Studenți pentru viitori studenți chiar credem că nu ești singur. Nici în alegeri, nici în rătăciri. 📩 @studentipentruviitoristudenti

Bianca Condorachi - 02.06.2025